Essay: Cultura - Essay Marketplace

Essay: Cultura

Cultura este definita in diferite moduri de catre autorii ce au realizat cercetari in acest domeniu. Una dintre cele mai vechi definitii ale culturii este cea a lui Tylor, care defineste cultura astfel: ‘Cultura este acel intreg complex care cuprinde cunostintele, credintele, arta, morala, legile, obiceiurile si orice alte capacitati si obisnuinte dob??ndite de indivizii unei societati’ (Tylor, 1871, p. 1).
Cultura a fost privita si ca ‘un inlocuitor convenabil pentru numeroasele diferente din structura si comportamentul pietei, care nu pot fi usor explicate prin notiuni mai tangibile’ (Buzzel, 1968). Acesta este un mod mai putin dorit de a privi cultura, dar multe studii interculturale abordeaza astfel acest domeniu. Diferentele in comportamentul consumatorului, practicile comerciale si antreprenoriale sunt considerate o rezultanta a diferentelor culturale. Cu toate acestea, mediul este un alt element ce influenteaza consumatorul si nu depinde de specificitatile culturale.
Cultura a fost definita drept “configuratia dintre comportamentul invatat si rezultatele
comportamentului ale carei elemente componente sunt impartasite si transmise de membrii unei anumite societati” (Linton,1945,p.21). In timp ce cultura nationala a fost criticata pentru faptul ca ofera o vedere limitata asupra culturii (de exemplu, diferentele regionale puternice), inca serveste ca un ghid pentru a supravietui in mod eficient in societate. Aceasta modeleaza perceptiile, dispozitiile si comportamentul unei persoane inca din copilarie, prin procesul de incurajari si descurajari consolidate in institutiile sociale, cum ar fi scoala, locul de munca si familia (Triandis, 1989). Ca atare, aceasta s-a dovedit a influenta o mare varietate de comportamente pe baza mai multor discipline diverse, inclusiv comportamentul consumatorului.

Cercetatorul Geert Hofstede a definit cultura ca fiind ‘programarea colectiva a mintii, care diferentiaza membrii unui grup uman de altul’ (Hofstede, 1991, p.5). Cultura, in acest sens, cuprinde sistemele de valori; iar valorile sunt printre componentele esentiale ale unei culturi (Adler, 1997, p. 15). Prin urmare, cultura este un fenomen colectiv ce este modelata de mediul social al indivizilor si nu de indivizii insisi. In esenta, cultura reprezinta intreaga mostenire a unei societati, transmisa prin viu grai, literatura sau alte forme de comunicare, dar si modul de viata si de g??ndire al acelei societati care se transmite din generatie in generatie. Cultura reflect astfel latura umana a mediului economic. Putem afirma faptul ca este o suma a caracteristicilor comportamentale inrudite si invatate, care sunt impartatite de membrii societatii.
Cultura priveste in viziunea lui Caraiani ‘sistemul de valori de baza dominante in societate, normele morale si comportamentele, credintele, traditiile religioase si obiceiurile care constituie liantul social si semnele apartenentei la grup. Aceste valori orienteaza atitudinile, opiniile si comportamentul oamenilor’. Se transmit de la o generatie la alta prin familie, prin institutiile civile, prin normele juridice, prin scoala si prin religie.
Cultura influenteaza marketingul prin interferenta asupra duratei comunicarii si a strategiilor utilizate. De exemplu, in SUA si in nordul Europei caracterul verbal al comunicarii este dominant in raport cu ambianta si contextul global. In schimb, in Japonia, in Orientul Mijlociu si in toata lumea latina, contextul comunicarii, ritualul si ambianta sunt dominante in raport cu mesajul verbal. Americanii prefera comunicarea deschisa si cooperativa, iar japonezii si chinezii din Taiwan prefera mesajele competitive si tensionate. Sud-americanii sunt apropiati si afectivi, anglo-saxonii pastreaza o distanta de protectie, nemtii sunt punctuali si rigurosi, pe c??nd italienii tin mai putin la punctualitate si la tinuta s.a.m.d.
Deosebirile intre culturi determina diferente de perceptie, comportament, etica, obiceiuri etc. Un japonez va considera culoarea alba ca fiind simbolul tristetii si al doliului, in timp ce pentru un european culoarea neagra are aceasta semnificatie. Un indian va putea fi ofensat de orice detaliu care aminteste de sacrificiul unei vaci sfinte, un mahomedan va respinge tot ceea ce are legatura cu alcoolul sau carnea de porc s.a.m.d.
Indiferent de cultura, exista o limba pentru fiecare popor. Pentru francezi, limba este o spada care trece la atac, iar englezii o utilizeaza defensiv. Pentru italieni si spanioli limba este un instrument al elocventei, iar finlandezii si asiaticii o arunca spre interlocutori sub forma unei linisti constructive. Cetatenii fiecarei tari isi utilizeaza propria limba si vorbire intr-un mod diferit.
Englezii isi folosesc limba in propriul avantaj si nu se grabesc sa atace cu ea. Ei stiu bine cum sa fie vagi pentru a mentine politetea sau pentru a evita confruntarea. Scotienii si englezii din nord isi pot accentua limbajul pentru a parea sinceri si calzi, in timp ce englezii din sud utilizeaza un anume fel de tonuri.
Pentru a-si exprima ideile c??t mai bine, italienii si spaniolii isi vor organiza un vocabular extins, vor folosi m??inile, bratele si expresiile faciale, dorind sa aduca la cunostinta ceea ce simt.
Adesea cea mai buna cale de a trata cu germanii este de a gasi un teritoriu comun. Limba germana este frumoasa, dar grea, logica, disciplinata.
Scandinavii se g??ndesc cu mult inainte la diversele probleme inainte de a oferi o solutie pe care o justifica. Suedezii trec repede peste politeturi si discuta faptele esentiale. Finlandezii sunt mai prietenosi si mai reticenti.
Limbajul americanilor este rapid, mobil si oportunist. Umorul american exceleaza in sarcasm, riposte si replici. Exagerarea si hiperbola stau la baza celor mai multe expresii americane.
Japonezii folosesc limba ca o unealta de comunicare, dar cuvintele si propozitiile dau foarte putine indicatii referitoare la ceea ce spun. Z??mbetele, pauzele, privirile, mormaielile, semnalele si miscarile ochilor exprima insa totul.

Cultura a avut o influenta deosebita asupra activitatilor economice, iar acest fapt a fost studiat inca de la inceputul secolului al XX-lea. Dintre cei care s-au ocupat de studiul relatiei dintre diferitele elemente componente ale culturii si activitatile economice, il putem enumera pe Weber, ce a reliefat influenta religiei, ca element al culturii, asupra performantelor economice ale societatii (Weber, 1976). De asemenea, Inglehard (2000) a cercetat influentele a numerosi factori care modifica sistemul de valori pe un esantion de 65 de societati. El a descoperit ca diferentele economice se datoreaza in mare masura diferentelor culturale.
Cultura are de asemenea un impact puternic si asupra activitatii de marketing. Marketingul presupune c??stigarea de profit prin satisfacea nevoilor, dorintelor si cerintelor umane. Pentru ca acestea sa fie indeplinite c??t mai bine trebuie inteleasa cultura pietei-tinta. O modalitate de intelegere a culturii este de a analiza componenentele acesteia. Cele mai relevante aspecte pentru impactul asupra deciziilor privind mixul de marketing sunt urmatoarele componente ale culturii: cultura materiala, limba, religia, estetica, educatia, valorile, normele, traditiile si obiceiurile, organizarea sociala.
Cultura materiala este alcatuita din doua elemente: tehnologie si economie. Tehnologia cuprinde tehnicile folosite pentru crearea de bunuri materiale. Nivelul tehnologic variaza in limite foarte largi, iar poporul apartinand unei anumite culturi are un nivel de cunostinte tehnologice care se manifesta in mod diferit. Economia reprezinta maniera in care oamenii folosesc capacitatile lor pentru a obtine beneficii. In economie sunt cuprinse productia de bunuri si servicii, distributia, consumul, mijloacele de schimb si venitul obtinut din serviciile publice. Consumul si modul in care muncesc oamenii este determinat in mare masura de tehnologie.
Limba este componenta principala a culturii unui popor intrucat cea mai mare parte a culturii unei societati se regaseste in limbajul vorbit. Aceasta reflecta valorile culturii unui popor. Cunoasterea limbii unei societati contribuie in masura determinanta la intelegerea culturii acesteia.
Estetica face referire la ideile unei culturi privitoare la frumusete si bun-gust, exprimate prin intermediul artei, folclorului, muzicii, dramei si dansului dar si aprecierea specifica a culorilor si formelor. Motivul pentru care prezinta un interes special pentru comerciantul international este datorat rolului pe care il are in interpretarea semnificatiilor simbolurilor diferitelor metode de expresie artistica, a culorilor si standardelor de frumusete din fiecare cultura.
Educatia reprezinta procesul de transmitere a deprinderilor, ideilor si atitudinilor, precum si instruirea in anumite discipline. Sistemul de educatie al unei tari reflecta intr-o proportie considerabila gradul acesteia de cultura. Educatia determina orientarea, dorintele si motivarea oamenilor.
Religia este unul dintre elementele cele mai sensibile ale culturii, deoarece implica existenta unei forte supranaturale care ne guverneaza vietile. Ea defineste idealurile de viata, care sunt reflectate la r??ndul lor in atitudinile si valorile societatii si indivizilor. La baza similaritatilor culturale in tarile ce impartasesc aceeasi credinta se afla religia.
Normele sunt un set de reguli ce recomanda sau interzic anumite comportamente in situatii specifice. Un astfel de exemplu este modul in care ne imbracam in diverse imprejurari. De asemenea, obiceiurile alimentare provin tot din cultura unui popor.
Valorile se compun din credintele si opiniile despre ceea ce este ‘bun’ sau ‘rau’ in comportamentul uman. Valorile esentiale ale unei culturi sunt cele comune tuturor indivizilor, traditionale si durabile. In marketing, valorile unei culturi definesc modul in care sunt vazute si utilizate produsele, precum si modul in care se stabilesc relatiile pe piata.
Organizarea sociala se refera la modul de inrudire si de relationare a oamenilor. Un exemplu in acest sens il reprezinta rolul familiei in societate, precum si al membrilor in cadrul familiei. Acesta variaza semnificativ in functie de cultura unei tari. De asemenea, gruparea pe v??rste sau rolul femeii in societate difera in functie de cultura tarii respective.

Review this essay:

Name
Rating
Your review: (optional)

Latest reviews:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Time limit is exhausted. Please reload the CAPTCHA.